— Abordare clinica, semne distinctive si pasi de diagnostic corect — Dr. Veronica Baltig

Coloana cervicala reprezinta segmentul cel mai mobil al coloanei vertebrale si este formata din 7 vertebre (C1–C7) si discurile intervertebrale dintre ele. Aceasta are rolul de a sustine capul, de a permite miscarile capului in toate directiile si de a proteja structuri neurologice vitale, inclusiv maduva spinala si radacinile nervilor spinali care controleaza functia membrelor superioare.

Herniile de disc cervicale apar atunci cand materialul gelatinos din interiorul unui disc intervertebral (nucleul pulpos) proemina sau se rupe prin inelul fibros si comprima structurile din apropiere, in special radacinile nervoase.

Ce cauzeaza herniile cervicale?

Printre cele mai frecvente cauze:

  • Degenerarea discurilor (proces natural odata cu inaintarea in varsta)
  • Postura incorecta sustinuta: statul prelungit cu capul aplecat (telefon, birou)
  • Traumatisme: miscari bruste sau accidente auto (efectul „whiplash”)
  • Suprasolicitarea: ridicari frecvente de greutati, sporturi de contact
  • Factori genetici si stil de viata sedentar

Simptomele herniei cervicale

Recunoasterea unei hernii cervicale implica identificarea unor simptome care se aliniaza clar cu traseul nervilor afectati. Acestea includ:

  • Durere de gat care poate fi locala sau cu iradiere in umar, brat sau antebrat
  • Parestazii (furnicaturi, amorteli) in maini sau degete
  • Scaderea fortei musculare, in special la prindere, ridicare sau rotirea bratului
  • Limitarea miscarii cervicale – pacientul evita sa roteasca capul din cauza durerii
  • Tulburari de coordonare fina – cum ar fi scrisul sau utilizarea mainii dominante
  • Dureri de cap de tip cervicogen (pornind din ceafa spre frunte)

Tabloul simptomatic poate fi gradual sau, in cazuri acute, brusc si sever.

Distributia simptomelor in functie de nivelul herniei

Fiecare radacina nervoasa cervicala are un traseu sensibil si motor specific. Medicul utilizeaza acest lucru pentru a determina ce disc este implicat:

Nivel Distributia durerii / amortelii Slabiciune musculara Reflexe afectate
C5 Umar, fata superioara a bratului Deltoid Reflex bicipital
C6 Antebrat lateral, deget mare Biceps, extensori incheietura Reflex bicipital
C7 Deget mijlociu, spate antebrat Triceps, extensori degete Reflex tricipital
C8 Deget mic, inelar, marginea interna antebrat Muschi ai mainii (interososi) De obicei absent

Ce face medicul in consult?

Medicul nu se bazeaza doar pe imagistica (RMN), ci pe o evaluare functionala integrata:

1. Anamneza detaliata: intreaba despre momentul debutului, factorii agravanti, pozitiile care declanseaza sau calmeaza simptomele.

2. Examen neurologic complet:

  • Teste de sensibilitate in dermatoame specifice
  • Evaluarea fortei musculare in miotome
  • Verificarea reflexelor tendinoase
  • Observarea posturii si a miscarilor spontane ale pacientului

3. Teste clinice specifice:

  • Testul Spurling: compresie axiala cu rotatie a capului spre partea afectata – pozitiv daca durerea se reproduce
  • Testul de sustinere a bratului: scaderea durerii cand pacientul isi sprijina bratul indica o posibila radiculopatie
  • Palpare musculara: detectarea tensiunilor in scaleni, trapez, SCM, pectoral mic

Ce investigatii pot completa diagnosticul?

  • RMN cervical – cea mai importanta investigatie pentru vizualizarea herniei, gradului de compresie, stenozei sau modificarilor degenerative
  • Electromiografie (EMG) – confirma afectarea nervului prin testarea conducerii nervoase si activitatea musculara
  • Radiografie cervicala dinamica – poate evidentia instabilitati vertebrale
  • CT cervical – pentru detalii osoase, cand RMN nu este disponibil

Diagnostic diferential

Este esential ca medicul sa excluda:

  • Sindromul de apertura toracica – compresie a plexului brahial intre clavicula si prima coasta
  • Sindroame compresive periferice: tunel carpian, sindrom de canal cubital
  • Polineuropatii: ex. diabetice, alcoolice
  • Afectiuni reumatologice sau tumori vertebrale (metastaze, mielom)
  • Leziuni medulare (mielopatie cervicala) – caz sever, cu semne de afectare bilaterala, tulburari de mers, incontinenta

Tratamentul: cand conservator, cand chirurgical?

Tratament conservator (in 85–90% din cazuri):

  • Medicamente: AINS, relaxante musculare, antinevralgice
  • Fizioterapie: decompresie, exercitii de stabilizare cervicala, intinderi
  • Terapie manuala (efectuata de specialisti instruiti)
  • Corectarea posturii: la birou, in timpul somnului, in activitatile zilnice
  • Guler cervical moale: doar pe termen scurt, in fazele acute

Tratament chirurgical (doar in cazuri selectate):

  • Deficit motor progresiv
  • Hernie mare cu compresie medulara (mielopatie)
  • Durere invalidanta persistenta > 6–12 saptamani, in ciuda tratamentului corect

✅ Obiectivul final al medicului

Scopul nu este doar ameliorarea durerii, ci:

  • Restabilirea functiei neurologice
  • Prevenirea recidivelor
  • Educatia pacientului: in privinta factorilor declansatori, ergonomiei si importantei exercitiilor regulate
  • Evacuarea anxietatii – printr-o explicatie clara si o strategie terapeutica coerenta

In concluzie, recunoasterea unei hernii cervicale implica mult mai mult decat interpretarea unui RMN. Este un proces clinic riguros, bazat pe corelarea simptomelor cu traseele nervoase, pe testare fizica detaliata si pe excluderea altor cauze. Doar printr-o astfel de abordare, medicul poate decide daca hernia este cu adevarat sursa problemei si ce tip de interventie este cel mai eficient.