Simptomatologie si cauze
Tendinopatia umarului (cunoscuta si ca sindromul coafei rotatorilor) se manifesta prin discomfort, dureri episodice la anumite miscari sau, daca patologia nu este tratata, cu durere permanenta si limitarea amplitudinii miscarii in articulatia umarului.
Inflamatia tendoanelor coafei rotatorii de la umar este intalnita frecvent la persoanele active avand ca principale cauze miscarile repetitive in timpul unei munci fizice grele, suprasolicitarea prin practicarea de sporturi cu suprasolicitare umar sau anumite traumatisme.
Pentru precizarea diagnosticului sunt indicate investigatii imagistice (ecografie, radiografie, IRM) dar acestea permit identificarea afectiunii doar cand modificarile structurale patologice sunt deja instalate. In fazele incipiente, cand simptomatologia este prezenta, dar structurile ligamentare, musculare sau osoase inca nu au suferit modificari, investigatiile imagistice nu vor indentifica nimic. Aceasta etapa este insotita de modificari functionale.
In functie de starea proceselor patologice sunt descrise cateva etape. Initial apare edemul. Ulterior, dupa o perioada indelungata a dezvoltarii patologiei, apare fibroza tesuturilor musculare si ligamentare. A treia etapa este caracterizata prin formarea depozitelor de calciu si modificarile structurilor osteo-cartilaginoase in articulatia umarului. Ultimele doua etape, frecvent sunt insotite de rupturi partiale sau totale ale tendoanelor sau alte complicatii de acest gen.
Tratament eficient
Tratamentul patologiilor umarului poate fi chirurgical sau nechirurgical. Operatia este o solutie de luat in calcul in cazul rupturilor structurilor de la nivelul articulatiei sau daca celelelalte metode de tratament nu au avut un efect pozitiv asupra simptomatologiei prezente la pacient.
Tratamentul nechirurgical presupune mai multe abordari. Cele mai eficiente rezultate se obtin combinand diverse tehnici si metode de tratament. In faza acuta se administreaza medicatie antiinflamatoare si antiialgica. Pentru a spori efectul sunt utilizate diverse metode fizioterapeutice: Deep Oscillation (actiune andiedematoasa si drenaj limfatic), TECAR (stimularea regenerarii celulare) si Shock Wave (eliminarea zonelor de fibroza, contracturilor si revascularizarea tesuturilor).
O etapa importanta este tratamentul manual aplicat atat local cat si global. Frecvent simptomele manifestate la nivelul umarului isi au originea la distanta (compresia nervului la nivel cervical, discopatii toracice sau lombare, instabilitatea articulatiei sterno-claviculare, coxartroza etc.)
Pe parcursul recuperarii sunt indicate diverse exercitii. Initial acestea sunt usoare, treptat crescandu-se amplitudinea si dificultatea pana la restabilirea miscarii fiziologice in articulatia umarului.