Este o senzatie frustranta. Apare cand stai prea mult pe scaun sau cand te ridici. La inceput poate fi o jena usoara, o tensiune pe care o ignori. Dar, in timp, poate deveni o durere constanta, profunda, care nu cedeaza usor. Uneori pare musculara, alteori pare sa vina de la coloana sau de la sold.
Durerea in zona fesiera poate avea mai multe cauze. Iar cheia este sa nu o tratezi din reflex, cu antiinflamatoare sau exercitii la intamplare, ci sa intelegi de unde vine cu adevarat.
Cele mai frecvente cauze ale durerii fesiere, cum le recunosti si in ce tip de situatii apar.
1. Probleme de la nivelul coloanei vertebrale lombare (Durere radiculara)
Una dintre cele mai frecvente cauze ale durerii fesiere este afectarea coloanei lombare – in special a discurilor intervertebrale. Cand acestea sunt degradate, bombate (protruzii) sau herniate, pot irita sau comprima nervii spinali care merg catre fesa si picior.
Cum se simte:
Durerea este profunda, uneori difuza, alteori bine localizata. Poate aparea dupa ce ai stat mult jos, te-ai aplecat sau ai ridicat ceva greu. Se poate agrava la tuse, stranut sau efort. In unele cazuri, durerea coboara pe picior, pe traseul nervului sciatic, insotita de furnicaturi, amorteala sau slabiciune musculara.
La cine apare cel mai frecvent:
- barbati si femei intre 40–60 de ani, cu activitate sedentara;
- persoane cu istoric de dureri lombare sau afectiuni discale, chiar daca nu au un diagnostic oficial de hernie.
2. Articulatia sacroiliaca – durere in partea de jos a fesei
Aceasta articulatie leaga coloana de bazin si, desi miscrea est eminima, are un rol esential in stabilitatea si transmiterea fortei catre membrele inferioare. Daca devine instabila sau se blocheaza, poate aparea durere in fesa, mai ales in partea inferioara sau laterala.
Cum se simte:
Durerea este adesea pe o parte si se accentueaza cand stai jos sau te ridici. E tipica rigiditatea de dimineata sau disconfortul la primii pasi. Poate iradia in partea inferioara a spatelui, in zona inghinala sau spre partea superioara a coapsei, dar rar coboara sub genunchi.
La cine apare cel mai frecvent:
- femei dupa nastere (din cauza modificarilor bazinului);
- persoane peste 45–50 de ani, in special cu postura asimetrica;
- persoane sedentare care stau mult in sezut in pozitii asimetrice.
3. Musculatura profunda a bazinului – suprasolicitare si compresie
In profunzimea fesei exista mai multi muschi care stabilizeaza soldul si pelvisul. Daca marele fesier nu este activ sau eficient, acesti muschi (mai ales piriformul) compenseaza, devenind tensionati. In unele cazuri, pot comprima nervul sciatic.
Cum se simte:
Durere profunda, intr-un punct fix in mijlocul fesei. Se accentueaza la stat pe scaun, urcat scari sau rotirea soldului. Poate iradia spre coapsa, dar fara amorteala. Se simte mai mult ca o tensiune sau presiune localizata.
La cine apare cel mai frecvent:
- persoane care antreneaza unilateral musculatura fesiera;
- pacienti cu dureri lombare vechi care compenseaza prin alti muschi;
- persoane care au cazut pe sezut sau au suferit un traumatism in zona.
4. Fesa „in vacanta” – cand muschiul fesier nu mai raspunde
Muschiul fesier mare este esential pentru mers, echilibru si stabilitate. Insa, in contextul vietii moderne, multi oameni ajung sa nu-l mai activeze corect. Fesa devine lenta, slaba sau complet inactiva, iar alte grupe musculare preiau sarcina – in mod ineficient.
Cum se simte:
Durere difuza, instabilitate sau senzatia ca „nu ai control” in zona zona bazinului. Oboseala rapida la mers sau urcat scari. Poate aparea o senzatie ca fesa nu raspunde la comanda, chiar daca incerci sa o contractezi.
La cine apare cel mai frecvent:
- persoane sedentare (lucru la birou peste 6–8 ore pe zi);
- persoane care nu fac exercitii functionale (genuflexiuni, urcat trepte);
- pacienti cu dureri cronice de spate care evita miscarea.
5. Articulatia soldului – durere „proiectata” in fesa
Desi multi asociaza durerea de sold cu partea din fata a piciorului, uneori primele semne ale artrozei sau ale suprasolicitarii soldului apar in fesa. Pe masura ce articulatia coxo-femurala se degradeaza, miscarile devin dureroase, iar corpul compenseaza.
Cum se simte:
Durere la mers, stat in picioare sau urcat pante. Dimineata apar rigiditate si dificultate la ridicare din pat. In timp, se reduce mobilitatea soldului – mai ales rotatia interna sau flexia.
La cine apare cel mai frecvent:
- persoane peste 60 de ani, cu istoric de artroza sau suprasolicitare;
- pacienti supraponderali;
- persoane care observa schimbari in mers (pas scurt, schiopatare usoara).
6. Bursita trohanteriana – inflamatie laterala care radiaza in fesa
Pe partea laterala a soldului exista o structura numita bursa trohanteriana, care reduce frecarea dintre os si tendoanele gluteale. Cand aceasta bursa se inflameaza, durerea nu ramane locala – poate iradia in spate, in zona fesiera.
Cum se simte:
Durere localizata lateral, care se agraveaza cand stai pe acea parte sau la urcat scari. Poate deveni deranjanta noaptea, mai ales daca dormi pe partea afectata. De multe ori, zona este sensibila la atingere sau presiune.
La cine apare cel mai frecvent:
- femei intre 50–70 de ani, care dorm mereu pe aceeasi parte;
- persoane cu mers dezechilibrat sau cu alte afectiuni articulare (genunchi, coloana);
- pacienti activi care solicita repetitiv aceeasi zona.
Concluzie
Durerea in zona fesiera poate avea cauze variate – de la iritatia unui nerv, la inflamatia unei burse, la dezechilibre musculare sau articulare. Ce e important este sa nu presupui automat ca este „doar o intindere” sau ca va trece de la sine.
- Cand durerea persista sau se agraveaza, e nevoie de o evaluare clinica functionala, nu doar de o radiografie.
- In lipsa unui diagnostic clar, exista riscul ca durerea sa devina cronica sau sa declanseze alte probleme – in genunchi, in coloana sau in mers.
O analiza corecta si un plan de investigatii si tratament potrivit, poti trata nu doar durerea, ci si cauza reala din spate.